Când un pacient cu coronavirus nu mai este contagios. Concluzia cercetătorilor nemţi

Potrivit unei declaraţii comune date publicităţii de către clinicile Charité din Berlín şi Schwabing din Munchen, precum şi Institutul de Microbiologie al Armatei Germane, un pacient COVID-19 nu mai este contagios atunci când analizele de laborator ale unor  probe recoltate din zona nazofaringiană şi fluidele expectorate prin tuse prezintă mai puţin de 100.000 de exemplare ale genomului virusului.

Persoanele analizate erau lucrători ai companiei Webasto, care produce componente auto şi are 11 fabrici în China, inclusiv în Wuhan, de unde a izbucnit focarul de coronavirus. La finalul lunii ianuarie, au apărut primele cazuri de coronavirus în Germania la angajaţi ai acestei companii din Bavaria.

• Oamenii de știință au descoperit, în premieră, o moleculă care absoarbe gazele cu efect de seră
• John Herschel și contribuțiile aduse astronomiei. „Respectul de sine este piatra de temelie a oricărei virtuți”

Monitorizarea şi analizarea acestor persoane a arătat că, în majoritatea cazurilor, încărcătura virală din faringe a scăzut semnificativ comparativ cu prima săptămână a bolii, iar în plămâni ceva mai târziu.

La opt zile după prezentarea primelor simptome, experţii încă nu reuşiseră să izoleze particulele infecţioase ale virusului, deşi în faringele şi plămânii pacienţilor încă existau copii ale genomului virusului SARS-CoV-2 care provoacă boala COVID-19.

Roman Wölfel, directorul Institutului de Microbiologie al Armatei Germane, a precizat că această descoperire le-a permis să tragă două concluzii.

Prima a fost că „încărcătura virală ridicată din faringe, imediat după apariţia primele simptome, indică faptul că pacienţii care au COVID-19 sunt repede contagioşi, posibil chiar înainte să conştientizeze că sunt bolnavi”.

„În acelaşi timp, capacitatea de infecţie a pacienţilor cu COVID-19 pare să depindă de încărcătura virală din faringe sau plămâni. Acesta este un factor important în decizia privind momentul în care un pacient poate fi externat cât mai repede în cazul unui deficit temporar de paturi libere”, a afirmat Roman Wölfel, unul dintre principalii autori ai studiului publicat în Nature.

Pornind de la aceste date, autorii studiului au estimat că un pacient infectat cu noul coronavirus poate fi externat şi plasat în carantină, la domiciliu, dacă după 10 zile de la îmbolnăvire (prezentarea simptomelor) are mai puţin de 100.000 de copii ale genomului virusului în fluidele expulzate prin tuse.

Coronavirusul se multiplică în tractul gastrointestinal

Oamenii de ştiinţă au stabilit şi că virusul SARS-CoV-2 se multiplică probabil în tractul gastrointestinal, deşi nu au detectat prezenţa virusului în materiile fecale ale pacienţilor analizaţi. Virusul nu a fost detectat nici în sângele sau urina pacienţilor.

Cercetătorii nemţi au analizat şi serurile sanguine ale pacienţilor pentru a detecta anticorpi împotriva SARS-CoV-2. Jumătate dintre persoanele examinate timp de 28 de zile de la apariţia primelor simptome au dezvoltat anticorpi împotriva virusului până în a şaptea zi. Două săptămâni mai târziu, toţi pacienţii au produs anticorpi. Odată cu producerea anticorpilor încărcătura virală s-a redus lent.

„Noul coronavirus se poate multiplica în faringe fără să ajungă în plămâni şi din această cauză este atât de uşor de transmis”, a afirmat Christian Drosten, director al Institutului de Virologie al clinicii Charité şi coautor principal al studiului.

În continuare şi pornind de la acest prim grup de pacienţi din Germania, infectaţi de coronavirus, dar şi pe baza altora, cercetătorii vor să analizeze dezvoltarea unei imunităţi pe termen lung împotriva SARS-CoV-2, date ce ar putea contribui la crearea unui vaccin.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Frunzele de tutun, folosite la un potenţial vaccin împotriva COVID-19

O nouă metodă de avertizare privind transmiterea coronavirusului, detectată de cercetători olandezi

Anihilarea ”furtunii de citokine”, terapia-cheie pentru pacienţii cu forme severe ale infecţiei cu SARS-Cov-2

Rata de mortalitate de coronavirus, mult mai mică decât s-a crezut iniţial. Persoanele de vârstă mijlocie au risc crescut – cel mai amplu studiu de până acum despre COVID-19

Om de ştiinţă: Măsurile luate de Italia în lupta cu COVID-19 par greşite

Modul în care sistemul imunitar contribuie la vindecarea de COVID-19

Pierderea gustului şi a mirosului, printre simptomele cheie ale COVID-19